Într-un oraş nenumit dintr-o ţară nenumită, apare o „epidemie” de orbire. Rând pe rand, fără nici un motiv aparent, toată lumea orbeşte (în afara de soţia medicului). Romanul se învârte în jurul a şapte personaje, fără nume, de la intrarea lor în carantină şi până la ieşirea la lumină: primul orb, medicul oftalmolog (ironie), tânăra cu ochelari negri, soţia primului orb, bătrânul cu legătură neagră, băieţelul strabic şi soţia medicului care îi va călăuzi pe toţi spre lumină.

O buna comunicare reprezinta felul in care reusim, intr-un mod fluid si usor de receptionat, sa transmitem idei, ganduri si planuri. Ea sta la baza oricarei relatii umane, indiferent de ce natura este aceasta. Este evident ca o comunicare buna si efectiva ne poate asigura succesul atat pe plan profesional, cat si personal. Daca este buna, va va face sa obtineti cu usurinta ceea ce va doriti si va va da incredere in sine. O echipa nu exista fara comunicare, iar cand faceti parte dintr-un colectiv, observati foarte repede ca nu va puteti atinge rezultatele individuale sau ale echipei daca nu comunicati cu colegii. 
„Desigur, nu orice fel de comunicare va faciliteaza atingerea cu succes a rezultatelor propuse: trebuie sa comunicati eficient, sa impartasiti informatiile colegilor, sa stiti sa ascultati cand este cazul si sa verificati daca mesajul receptionat de dumneavoastra este cel pe care interlocutorul doreste sa il transmita”, este de parere Olga Botusan, manager de resurse umane la compania de asigurari Euroins Romania. 
Plecand de la felul in care spuneti „buna dimineata” in momentul in care intrati in birou si pana la modul in care dati si primiti feedback zi de zi in relatia cu cei din jur (colegi, sefi, subalterni, furnizori, clienti), totul poate fi influentat in bine sau in rau de cum comunicam, de modul in care reusim sau nu sa transmitem un mesaj celorlalti, explica Roxana Andrei, HR Advisor la Sandvik. 

Dialogul deschis asigura stabilitate

Stabilirea strategiilor si a viziunii companiei, vanzarea produselor, interactiunea cu clientii, implementarea procedurilor si politicilor companiei, angajarea, instruirea si evaluarea angajatilor, toate au la baza comunicarea. Organizatiile care, in aceste vremuri tulburi, sunt profitabile sunt acelea in care angajatii nu se tem sa discute deschis cu colegii si cu reprezentantii managementului, in care isi pot spune parerile si in care le sunt pretuite creativitatea si inovarea, considera Olga Botusan. 
Riscul esential al lipsei de comunicare ramane cel al performantei scazute, implicit al neatingerii obiectivelor si al lipsei generarii profitului. „Toate acestea pot avea la baza cauze multiple, iar majoritatea decurg din lipsa comunicarii. Pentru a performa inca de la angajarea in companie, unui angajat trebuie sa i se comunice niste informatii de baza: obiectul de activitate al companiei, detalierea produselor, piata pe care activeaza, concurenta, clientii principali, strategia companiei, fisa postului si sa i se prezinte echipa, cum sunt membrii acesteia si cum obisnuiesc sa interactioneze”, concluzioneaza Roxana Andrei.

Riscuri
Falimentul
Cel mai mare risc al lipsei de comunicare intr-o companie este falimentul. Daca  managerul da feedback legat de angajati, de companie si de actiunile ei fara sa ceara feedbackul angajatilor exista riscul sa dea prea mult din casa, sa se dezvaluie prea mult in fata lor cu lucruri care nu trebuie comunicate. 
Exista insa si reversul, sa nu comunice indeajuns, iar angajatii sa fie pusi in imposibilitatea de a realiza anumite sarcini sau sa aiba actiuni nepotrivite, facand ceea ce considera de capul lor. Este important ca managerul sa dea o informatie, apoi sa verifice ce s-a inteles. Managerul roman insa, din pacate, in proportie de 95% este genul care nu cere feedback. 

Una dintre trăsăturile clișeului este lipsa de consistență, a vorbi în clișeu înseamnă a spune sau/și a scrie ceva fără a transmite nimic. Autorul cărții este exasperat după cum el însuși mărturisește de mutilarea limbii române, de degradarea ei de către cei care pot fi numiți pe bună dreptate torționarii limbii, lozincari, agramați și gargaragii.

Din păcate de ani de zile asistăm – și poate unii dintre noi chiar contribuim – la folosirea excesivă a clișeelor mai ales în presă. Cu foarte mult umor și talent scriitoricesc Radu Paraschivescu face o trecere în revistă a celor mai des întâlnite astfel de expresii folosite minut cu minut de către jurnaliști, comentatori, politicieni, culmea oameni care ar trebui să aibă un vocabular ceva mai dezvoltat decât expresiile care vor urma înșiruite mai jos.

Așadar, ce ar trebui să dispară din vocabularul multora și cu siguranță ce nu ar trebui să folosim noi, cei care din când în când mai scriem pe ici pe colo, sunt următoarele formule, care pot părea la prima vedere salvatoare atunci când dorim să comunicăm.

Thanks for joining me!

Good company in a journey makes the way seem shorter. — Izaak Walton